Licitație deschisă (CN) vs procedură simplificată (SCN)

Când se aplică fiecare procedură

Nu ofertantul alege procedura, ci autoritatea contractantă, în funcție de valoarea estimată a achiziției. Regula generală din Legea 98/2016 este simplă: peste pragurile în vigoare, publicate de ANAP, autoritatea aplică o procedură standard, iar licitația deschisă este de departe cea mai folosită dintre ele. Sub aceste praguri, dar peste plafonul achiziției directe, autoritatea poate organiza o procedură simplificată.

Două nuanțe merită reținute. Pragurile se actualizează periodic, deci nu memora cifre: verifică întotdeauna valorile în vigoare, publicate de ANAP. Iar autoritatea are voie să aleagă o procedură mai riguroasă decât îi cere legea, așa că vei întâlni uneori licitații deschise și pentru contracte cu valori mai mici.

Diferențele practice pentru ofertanți

Pentru tine, ca ofertant, diferențele se simt mai ales în ritmul de lucru, nu în natura documentelor.

• Termenul de depunere. La procedura simplificată, termenele minime de depunere sunt mai scurte decât la licitația deschisă. Asta înseamnă mai puțin timp pentru a studia caietul de sarcini, a trimite solicitări de clarificare, a obține garanția de participare și a construi oferta. Dacă aștepți până aproape de termen, la un SCN riști să nu mai ai deloc marjă.
• Publicitatea. Licitațiile deschise cu valori peste pragurile europene se publică și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci pot atrage ofertanți din alte state. Anunțurile simplificate apar doar în SEAP, iar concurența vine de regulă de la firme românești.
• Cerințele de calificare. La procedura simplificată, legea limitează tipurile de cerințe pe care autoritatea le poate impune, deci partea de calificare este de obicei mai suplă. La licitația deschisă poți întâlni cerințe mai extinse privind capacitatea tehnică și situația economică.
• Miza contractului. Prin construcție, licitațiile deschise acoperă contractele cu valori mai mari, deci vin adesea cu documentații mai voluminoase și cu evaluări mai lungi.

Ce au în comun cele două proceduri

Dincolo de termene și publicitate, structura de lucru este aceeași, ceea ce e o veste bună: ce înveți pregătind o ofertă la o procedură simplificată se aplică direct și la o licitație deschisă.

• ambele au documentație de atribuire publicată în SEAP: fișa de date, caietul de sarcini, formularele și, unde este cazul, modelul de contract;
• ambele folosesc DUAE ca dovadă preliminară a calificării, documentele-suport fiind cerute de regulă doar ofertantului clasat pe primul loc;
• oferta se depune electronic în SEAP, semnată cu semnătură electronică calificată, înainte de termenul limită;
• clarificările, evaluarea ofertelor, comunicarea rezultatului și căile de contestare urmează aceleași reguli generale.

Cum le recunoști în SEAP

Cel mai rapid indiciu este codul din numărul anunțului. Licitația deschisă se publică printr-un anunț de participare cu prefixul CN, iar procedura simplificată printr-un anunț de participare simplificat cu prefixul SCN. Când cauți proceduri în SEAP, tipul anunțului apare și ca filtru, deci poți urmări separat cele două categorii.

Nu confunda aceste anunțuri cu cele de atribuire, care comunică rezultatul unei proceduri deja încheiate, sau cu anunțurile de intenție, care doar semnalează achiziții viitoare. Pentru ofertare contează anunțurile CN și SCN active, cu termenul de depunere încă deschis.

Dacă folosești Tendro, distincția este utilă și din alt motiv: rapoartele AI sunt generate exact pentru procedurile publicate cu anunțuri CN și SCN, adică licitațiile deschise și procedurile simplificate. Practic, cele două tipuri de proceduri despre care ai citit aici acoperă cea mai mare parte a oportunităților reale de ofertare din SEAP.